Spui…că mă vrei optimistă
Și zâmbet…să am pe față….
Nu-nțelegi că în esență-s
Lucruri care nu se învață!
Sunt stări, trăiri…sunt motive
Care-s sigură că-ți scapă
Altfel n-ai pune-ntrebarea:
– Ai tot ce îți dorești în viață?!
Cât timp nu am răsărituri
Nici apusuri n-am cu tine
Rămâne doar întrebarea:
– Zâmbesc, oare pentru cine?….
„….din gândurile mele…”
