Azi, mamă, ți s-a împlinit dorința
să fiu stăpână-n casa ta;
Ești Îngerul meu păzitor, ființa
ce m-a vegheat de pe o stea…
Nu sunt cuvinte, nu e stare
ca să cuprindă tot ce simt.
Doar pâlpâit de lumânare
printre cei sfinți, să îți aprind…
Oricât ți-aș mulțumi de toate
e prea puțin, căci tot ce am
e de la tine. Se prea poate
ca sufletul tău, un ocean
de grijă și iubire mare
pentru copilul tău, bătrân curând
să își găsească alinare, liniște
caldă. Până când
vom re ‘ntregi tot ce ne leagă
încă ‘nainte să exist.
Iubirea dintre noi, offf, mamă
m-ajut zilnic să rezist!
„…gânduri, trăiri, amintiri…”
