Când apar la grădiniță
Cu lacrimi în ochișori
Te gândești: „- of, altă dramă!”
Și-i săruți pe obrăjori.
Știi care le va fi drumul
Știi că ei te vor iubi…
Dar îi iei ușor de mână
Și începi a le vorbi:
„-Aici, noi, suntem prieteni
Și mult noi ne vom juca!
Hai, veniți acum cu Doamna!”
Și așa-ncepe toamna…
Cu primi pași, cu lacrimi grele
Cu suspine și dor mare
De mămică, de bunică;
Dar a lor educatoare
Știe că durerea asta
Se va duce, hăt, departe
Se va pierde ca un abur;
Așa scrie-n orice carte
Cum că ea, Educatoarea,
Când îl ia pe pui de mână
Îi alungă orice grijă,
Căci devine a lui zână
Și tărâmul lor la grădi
Va fi plin de veselie
Și de jocuri, de alinturi
De povești și bucurie.
Dramele nu-și mai au locul
Orice lacrimă dispare
Ochișorii vii și limpezi
Sorb pe-a lor educatoare!
„…gânduri senine pentru un copil ca tine..” – poezii pentru copii
