Am încercat…

Am încercat…

Am încercat să te-nțeleg când era toamnă
Și erai tot ce lasă toamna-n urma ei
Și dezveleai un suflet rătăcit, c-o doamnă
Ți-l otrăvise cu minciuni și furiile ei.

Am încercat să te-nțeleg când era iarnă
Și tremurând, îmi căutai privirea des
Și-mi repetai că viața ta o să se-aștearnă
Doar lângă cea…cu sufletul ales.

Am încercat să te-nțeleg și-n primăvară
Să fac cu tine ce fac toți cireșii-n floare
Să te redau iubirii, fără fals, cu zâmbet
Sperând că, de iubești total, nu doare…

Am încercat să te-nțeleg când era vară
Și mă purtai în valuri, uitând tot și toate
Și savurai deplin atâtea răsărituri
Jurând că eu sunt cea mai bună jumătate.

Am încercat în cele patru anotimpuri
Să te-nțeleg, să cred că poți fi OM deplin
Să fac ce nimeni nu făcuse pentru tine
Zadarnic! acum știu…ești în declin!

„…din gândurile mele…”

încercat
Previous post De Crăciun…
Next post În loc de urare…