…cândva, departe…

…cândva, departe…

Ți-am spus atunci, cândva, departeCă de mă vei apropiaMă vei citi ca pe o carteȘi printre rânduri vei vedea; Dar... filele sunt necitite,Iar altele...departe-n vântDoar...
Ți-am spus atunci, cândva, departeCă de mă vei apropiaMă vei citi ca pe o carteȘi printre rânduri vei vedea; Dar... filele sunt necitite,Iar altele...departe-n vântDoar sufletul îți mai promiteCă mă vei mai citi curând Tot printre rânduri, tot nescriseCa și iluzii care morCa și speranțele uciseCândva, departe, de-un crunt dor.         "...din gândurile mele..."                         
-Știi tu cum se iubește?

-Știi tu cum se iubește?

- Știi tu cum se iubește, de mă privești...în gol?...N-ai cum tu înțelege; iubirea are-un rolPerfect, profund, prin care tot ce ești tu ca omDevine...
- Știi tu cum se iubește, de mă privești...în gol?...N-ai cum tu înțelege; iubirea are-un rolPerfect, profund, prin care tot ce ești tu ca omDevine o minune, rodește ca un pom Care-a primit căldură și grijă de la celCe a iubit și pomul cum s-a iubit pe el...N-ai cum tu înțelege; tu te iubești pe tineȘi-atât. Iubirea-ți este doar ceea ce-ți convine Când poți, când vrei, când nervul îți spune ce să faciUitând că-n jur sunt oameni cu suflete; dar...taci.N-ai cum tu înțelege; deși ai fost iubitMai mult decât speranța chiar ți-a îngăduit -Știi tu cum se iubește? Întreabă-mă pe...
Între lumi și între inimi…

Între lumi și între inimi…

Între lumi și între inimiOscilezi fără hotarSemănând griji și durereFără tu să ai habar! Porți pe buze-a ta minciunăȘi-o împarți cu NOI, cu eaFără sufletul...
Între lumi și între inimiOscilezi fără hotarSemănând griji și durereFără tu să ai habar! Porți pe buze-a ta minciunăȘi-o împarți cu NOI, cu eaFără sufletul să-ți spunăCât rău faci, și viață grea... Cum?...nu știu de nu te-apasăSă-ți asumi așa povarăDe durere, de dileme,De reîntoarceri într-o doară... "...din gândurile mele..."
-Ce faci tu, draga noastră Doamnă?

-Ce faci tu, draga noastră Doamnă?

-Ce faci tu, draga noastră Doamnă?Și, oare, ce copii vei întâlni din toamnă?Cât dor vei duce pentru noi, departeȘi cât îndemn să ai, să-i înveți...
-Ce faci tu, draga noastră Doamnă?Și, oare, ce copii vei întâlni din toamnă?Cât dor vei duce pentru noi, departeȘi cât îndemn să ai, să-i înveți carte Pe cei ce vor găsi din nou căldura taȘi vor urma să-ți umple iarăși inima?Noi te purtăm în suflet, iară, peste varăȘi ne-amintim cum tu, cu drag, odinioară Ne-ntâmpinai cu brațele deschise largCa o corabie în port, făr' de catargDoar să ne cuibărim, să fim în siguranțăIubirea s-o simțim și să ne dea speranță... - Ce faci tu, dragă Doamnă, tot te mai ostenești?Sau acum, în vacanță, poți să te odihnești?- Pui sufletul pe...
Ghemul de blană

Ghemul de blană

Un ghem de blană, de iubire purăE-acea făptură care nu se-ndurăSă vadă cum stăpânul e-ntristatSau e pe gânduri, sau e supărat... Te simte de cum...
Un ghem de blană, de iubire purăE-acea făptură care nu se-ndurăSă vadă cum stăpânul e-ntristatSau e pe gânduri, sau e supărat... Te simte de cum ai intrat în casăȘi la picioare-ți toarce bucuroasăE zâmbet în privirea-i de felinăȘi inima ți-o umple de lumină ! Și toate energiile întunecateCe prin cotloane sunt uitate, aruncateLe-absoarbe cu întreaga ei ființăȘi le transformă-n cât mai bine cu putință! Parte din tine e pufosul ghem de blanăCe miaună și cu iubire-și cheamăStăpânul, ca să știe că acea făpturăÎl ocrotește blând, cu o iubire pură! "...din gândurile mele..."
Femeile-s…

Femeile-s…

"-Femeile-s perverse, vor avere!"E răspândită deci a lor părere...E-n van să o contești, să te impui;Nu poți intra în mintea nimănui Ori de-i bărbat sau...
"-Femeile-s perverse, vor avere!"E răspândită deci a lor părere...E-n van să o contești, să te impui;Nu poți intra în mintea nimănui Ori de-i bărbat sau poate e chiar soacrăCe își confirmă numele de "poamă acră"Nu pentru că ar vrea, ci poate viața greaA înăsprit-o, înrăind-o și pe ea Uitând de sufletul ei pur și cald de fatăCând mai spera că viața este minunatăNecazurile, lipsurile, copleșind-oȘi lipsa de iubire îndârjind-o Deci nu putem convinge ori combateȘi nu putem lupta cu gândurile toateDoar faptele pot dovedi în timp...Cum trandafirul roșu dăruit, în schimb A fost cea mai de preț și minunată averePerfecta,...
Emoțiile unui profesor…

Emoțiile unui profesor…

Câte emoții ne sunt date sa trăimȘi-n câte ipostaze putem noi să fim?...Azi...profesori, chiar asistând la bacDupă ani buni și multe "gheme" în stomac După...
Câte emoții ne sunt date sa trăimȘi-n câte ipostaze putem noi să fim?...Azi...profesori, chiar asistând la bacDupă ani buni și multe "gheme" în stomac După examene, testări, inspecții grelePlanificări, proiecte, toate cele...Suntem în fața lor și retrăim emoțiiCa foști elevi, ca dascăli, ca părinți, cu toții, Căci rolul nostru este tainic mesager:Totul în viață este unic, pasager...Azi ești în bancă, mâine ești în fața eiÎmpărtășind experiențe, teme și idei Gândind...ce greu parcurs avem noi toți în viațăCând nici nu bănuim ce drum avem în fațăÎmpiedicându-ne de un subiect răzlețCare ne face să nu mai privim semeț Așa cum e firesc...
Pictează-mă…

Pictează-mă…

Pictează-mă cu nuanțele din sufletÎn ele să-mi reflect profunda stareSă mă revărs ca-ntr-un revers de tunetCare inundă nesfârșita zare... Pictează-mă așa cum tu mă porți...
Pictează-mă cu nuanțele din sufletÎn ele să-mi reflect profunda stareSă mă revărs ca-ntr-un revers de tunetCare inundă nesfârșita zare... Pictează-mă așa cum tu mă porți în gânduriAlb-negru, în obscur sau în culoareSă mă compun, citită printre rânduriȘi ele-ți povestesc tot ce mă doare... Pictează-mă precum retina mă păstreazăFără retușuri, doar cu rid și zâmbet dusAșa cum ai surprinde valul ce danseazăPe marea ce se zbate tristă în apus... "...din gândurile mele..."
Alfabetul unei „Doamne”…

Alfabetul unei „Doamne”…

Anotimpurile trec, toate, rând pe rândBoboceii au crescut și pleacă-n curândCălători prin viață și, școlărei din toamnă,Duc speranțe mii și vii către altă Doamnă...E firescul...
Anotimpurile trec, toate, rând pe rândBoboceii au crescut și pleacă-n curândCălători prin viață și, școlărei din toamnă,Duc speranțe mii și vii către altă Doamnă...E firescul vieții, deci, brațele-s deschise;File din povestea lor vor rămâne scriseGânduri, gesturi, lacrimi, dor, multă bucurieHrană pentru viitor, amintire vie!Ieri parcă se agățau, mă prindeau de mânăJucăriile erau pavăza lor bună.Kilometri de plimbări cu bobocii-n brațeLăsând tot și alintând, am făcut de toate:Mângâiat pe creștet, blând, refăcut codițeNasul șters, umed și cârn, îndreptat rochițe,Ochișori înlăcrimați, făcuți să zâmbeascăPace să fie-ntre ei, să se-nveselească.Rămân calde amintiri, căci trecură toateSentimente de regret nu există, poate...Și acum ei ar...
…în cioburi de oglindă…

…în cioburi de oglindă…

În cioburi de oglindăÎntrezăreşti surâsulŞi fără să trădezi,Dar amintindu-ți plânsulCe ridu-ți adânceşteŞi sufletul îți frânge,Îți recompui fiinţaDin dragoste şi sânge... "...din gândurile mele..." #remember#08.2019
În cioburi de oglindăÎntrezăreşti surâsulŞi fără să trădezi,Dar amintindu-ți plânsulCe ridu-ți adânceşteŞi sufletul îți frânge,Îți recompui fiinţaDin dragoste şi sânge... "...din gândurile mele..." #remember#08.2019