Despre…TU

Despre…TU

Din timpul ce se scurge, profund, încet, prin suflet Păstrezi, arc peste vreme, doar oamenii tăi dragi Și-i porți, oriunde-ai merge și orice-ar fi, cu...
Din timpul ce se scurge, profund, încet, prin suflet Păstrezi, arc peste vreme, doar oamenii tăi dragi Și-i porți, oriunde-ai merge și orice-ar fi, cu zâmbet Cerni și păstrezi iubiri; doar astăzi, te retragi în tine, o secundă, pentru-a putea-nțelege Valoarea clipei tale, ce o împarți cu noi Și pleci pe mai departe, căci ai putut alege doar ce contează-n viață; TU și lângă...NOI! "...din gândurile mele..." 29 oct 2024 #C❤️ scurge
Revedere#30❤️

Revedere#30❤️

Și nu simțim cum timpul ne tot ne trece Și nu simțim nici anii așezați pe scară Căci azi, după 30, petrecem Și savurăm orice...
Și nu simțim cum timpul ne tot ne trece Și nu simțim nici anii așezați pe scară Căci azi, după 30, petrecem Și savurăm orice moment; doar într-o doară Ne trec prin minte pierderi sau dureri tăcute Dar le lăsăm să aibă locul lor, ascuns Ne bucurăm azi c-am trecut prin viață Frumos, decent și tot cu capul sus! Ne bucurăm pentru întreaga devenire Ne bucurăm s-avem azi soare în priviri Și vom lupta să respirăm doar fericire Să ducem mai departe amintiri! Vom duce fiecare an pe mai departe Cu sufletul acel, de paișpe an iȘi vom sfida ce...
…pură emoție…

…pură emoție…

Pură emoție…

Și...dincolo de flori, emoția rămâneCăci fiecare poartă, gândul cuiva anume...Și când nu le mai am, petalele celesteÎmi derulează clar, suava lor poveste... Știu cine le-a atins, de au ajuns la mineȘi știu cum le-au ales și înțeleg prea bineCăci ele pentru mine, nu sunt doar florici ele, sunt oameni ce-mi ating sufletul în                                                                tăcere...Cei ce mă știu de-o viață, nu mai pun întrebări...                                              Doar îmi așază-n viață și-n casă...multe flori...                                                     "..din gândurile mele..." Pură emoție...
Tu spui…

Tu spui…

Spui...că mă vrei optimistă Și zâmbet...să am pe față.... Nu-nțelegi că în esență-s Lucruri care nu se învață! Sunt stări, trăiri...sunt motive Care-s sigură că-ți...
Spui...că mă vrei optimistă Și zâmbet...să am pe față.... Nu-nțelegi că în esență-s Lucruri care nu se învață! Sunt stări, trăiri...sunt motive Care-s sigură că-ți scapă Altfel n-ai pune-ntrebarea: - Ai tot ce îți dorești în viață?! Cât timp nu am răsărituri Nici apusuri n-am cu tine Rămâne doar întrebarea: - Zâmbesc, oare pentru cine?.... "....din gândurile mele..."
…vis…

…vis…

Te-am visat...tu erai...zbatere de-aripă-n zbor lângă mine Mă grăbesc iar s-adorm...să continui profunda visare cu tine Îmi zâmbeai încurcat... din trecut și prezentul ce îți...
Te-am visat...tu erai...zbatere de-aripă-n zbor lângă mine Mă grăbesc iar s-adorm...să continui profunda visare cu tine Îmi zâmbeai încurcat... din trecut și prezentul ce îți aparține Te priveam, eu știind...că pași reci te vor pierde-n mulțime N-ajungeam să îți spun...câte-așteaptă s- ajungă la tine Te visez și din nou...să-ntregesc acea stare de bine...
Voi duce…

Voi duce…

Voi duce în mormânt, să știi, cu mineTot ce mi-ai fost, tot ce am avut adânc în noiȘi le voi duce și pe-această lumeOriunde pașii...
Voi duce în mormânt, să știi, cu mineTot ce mi-ai fost, tot ce am avut adânc în noiȘi le voi duce și pe-această lumeOriunde pașii mei mă poartă, grei sau goiVoi duce, să știi, fiecare răsuflareCe a sorbit din aerul ce n-ajungea, profundCare ne-a inundat în prag de mareÎn nopți și dimineți venite prea curând... Voi duce dincolo, să știi, de-această lumeTot ce-am simțit, ce-am spus și ce n-am spusPort totul azi în mine, fără numepentru ceilalți; doar tu ai mai avea răspuns la ce voi duce, știi, clipă de clipăRăscolitor ce-am împărțit doar noi în doiPoate-n eternitate ni se...
Suferința schimbă viața…

Suferința schimbă viața…

„Am văzut oameni cu inima în bucăți salvând persoane ce aveau doar o zgârietură…”

Suferința m-a schimbat enorm. Și profund. Și mi-a reconfirmat că singurul om pe care mă pot baza ...sunt EU! Și singurul om căruia îi dau socoteală...sunt tot EU! Și când oamenii cei mai dragi se pot baza pe tine și le ești alături cu tot ce poți fi tu ca om, devii de neoprit! Ești puterea lor și propria ta combustie! Și atunci, îți permiți ORICE! Să plângi, să râzi, să oftezi, să te plimbi, să dansezi, să pozezi..să excelezi ca OM!Căci nimănui nu-i ești dator! Căci nimeni nu "te ține-n spate". Dimpotrivă, tu ești plasa lor de siguranță! Și...
Nevoia de validare

Nevoia de validare

Nevoia de validare

Cred că nevoia de validare este pentru tineri un drog lent și sigur. Nu ucide. Nu instant. Ci în timp.Și anume...caracterul. Temelia educației. Stima de sine. Societatea dictează o impunere și implicit o autoimpunere distructive. Dacă nu ești ca ceilalți, ești împotriva lor. O văd în tot. De la copilul de grădiniță până la adultul tânăr. Și, șocant, și la mulți adulți maturi, care ar trebui să fie mult mai asumați. ...apartenența la grup... Nevoia de validare apare ca să aparții grupului. Dacă nu ai haine și încălțăminte de firmă, dacă nu fumezi, dacă nu ai carnet și mașină la...
…din suflet…

…din suflet…

Întrebându-mi fiica ce să gătesc, îmi spune: - O ciorbă de legume! Dar așa, ca a lu' Buni, cu multă grăsime deasupra. Știi cum; o...
Întrebându-mi fiica ce să gătesc, îmi spune: - O ciorbă de legume! Dar așa, ca a lu' Buni, cu multă grăsime deasupra. Știi cum; o făcea... cea mai bună! Recunosc, așa e! Am simțit un nod în gât și primul gând a fost: "Să-i spunem să trimită..." Cele mai dragi amintiri ne vin din copilărie. Sunt profund înrădăcinate. Sufletul păstrează arome, senzații, trăiri, amănunte pe care doar el le amplifică, le potențează. Mi-am amintit că spun de-o viață că mamaie făcea cea mai bună tocăniță! Nu știu ce punea, ce dregea, că în afară de niște ,,supco" adus din Ungaria...